Delegarea autorității părintești | Pasul 4: Evaluarea judecătorului și definitivarea procedurii

După ce va analiza dosarul pentru delegarea autorității părintești, instanța va dispune delegarea temporară a autorității părintești asupra copilului către persoana desemnată, pe durata lipsei părintelui / părinților, dar nu mai mult de un an.

Persoana către care va fi delegată autoritatea părintească își va exprima acordul personal, în fața judecătorului.

Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, dar poate fi ascultat și înainte de vârsta de 10 ani, dacă autoritatea apreciază că audierea lui este necesară.

Dacă legea o va impune, cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea persoanelor menționate în cerere. În caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanței.

Instanța poate dispune, din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.

Soluționarea cererii de delegare a drepturilor și îndatoririlor părintești se face în termen de 3 zile de la depunerea acesteia.

Hotărârea instanței va cuprinde menționarea expresă a drepturilor și îndatoririlor care se deleagă și perioada pentru care are loc delegarea

Instanța de judecată va comunica o copie a hotărârii de delegare primarului de la domiciliul părinților sau tutorelui, precum și primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acorda delegarea autorității părintești.

După ce instanța hotărăște delegarea temporară a drepturilor părintești, persoana în sarcina căreia cad îngrijirea și creșterea copilului trebuie să urmeze, obligatoriu, un program de consiliere și informare pe o perioadă de 6 luni, asigurat de către direcțiile generale de asistență și protecția copilului referitor la creșterea și asigurarea dezvoltării copilului, cu scopul de a preveni situații de conflict, neadaptare sau neglijență în relația cu acesta. În primele 6 luni după primirea copiei hotărârii de delegare a autorităţii părinteşti, Serviciul Public de Asistenţă Socială realizează o dată la două luni vizite la domiciliul persoanelor desemnate de instanţă, în vederea informării şi consilierii acestora cu privire la răspunderea pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Ulterior vizitele vor fi realizate semestrial.

Dacă te întorci în țară într-o perioadă mai scurtă decât cea pentru care a fost pronunțată delegarea, poți înainta o cerere pentru revocarea delegării autorității părintești.

De asemenea, este posibilă menținerea perioadei în care a fost făcută delegarea cu înlocuirea persoanei căreia i-au fost delegate drepturile.

În cazul familiilor divorțate, în care părintele nerezident nu este de acord ca părintele rezident (la care locuiește minorul) să-și delege autoritatea către o anumită rudă a copiluplui, facem următoarele precizări:

Părintele nerezident poate solicita instanței de judecată modificarea hotărârii privind încuviințarea delegării (prin apel), cât și a modalității de exercitare a autorității părintești și a locuinței minorului stabilite prin hotărârea de divorț (chiar dacă în legătură cu copilul său a fost dispusă delegarea anumitor drepturi părintești). Astfel, există posibilitatea celuilalt părinte (părintele nerezident) de a prelua el însuşi exerciţiul deplin al autorităţii părintești.

Este important să mai știi următoarele aspecte:

În primele 6 luni după primirea copiei hotărârii de delegare a autorităţii părinteşti, serviciul public de asistenţă socială realizează o dată la două luni vizite la domiciliul persoanelor desemnate de instanţă, în vederea informării şi consilierii acestora cu privire la răspunderea pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Ulterior vizitele vor fi realizate semestrial.

După efectuarea vizitei, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte un raport privitor la evoluţia copilului şi a modului în care acesta este îngrijit, care să cuprindă în mod obligatoriu informaţii cu privire la performanţele şcolare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni şi anturajul copilului/copiilor. Concluziile evaluării sunt comunicate şi persoanelor desemnate de către instanţă să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, care sunt sprijinite în luarea unor măsuri în funcţie de cauzele identificate. În situaţia în care în familie sunt îngrijiţi mai mulţi copii se întocmeşte un raport unic pe familie, care cuprinde în mod obligatoriu informaţii pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei care nu sunt de vârstă şcolară.

În situaţia în care se constată scăderea randamentului şcolar, învăţătorul/dirigintele copilului are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar şi de a anunţa în scris reprezentantul serviciului public de asistenţă socială.

În situaţia în care în urma evaluării se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) solicită sprijinul unui psiholog, în vederea includerii acestuia în cadrul unui program de consiliere psihologică. Dacă la nivel local nu există psiholog, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială solicită sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea facilitării accesului la servicii de specialitate.

Dacă în termen de 3 luni de la înscrierea la şcoală a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia şcolară şi integrarea acestuia în mediul şcolar nu se îmbunătăţesc, învăţătorul/dirigintele, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ, are obligaţia de a solicita sprijinul consilierilor şcolari din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională sau, după caz, centrului Municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.

În situaţia în care în urma vizitelor efectuate se constată degradarea stării de sănătate a copilului care are părinţii plecaţi la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a informa în scris medicul de familie şi de a solicita sprijinul acestuia în ceea ce priveşte verificarea stării de sănătate a acestuia.

În situaţia în care în urma vizitelor efectuate se constată afilierea copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate la un grup de prieteni cu comportament infracţional, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a solicita în scris sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în vederea oferirii de servicii de specialitate, concomitent cu informarea unităţii şcolare la care acesta este înscris şi a poliţiei.

În situaţia în care în urma vizitelor efectuate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială intră în contact cu un copil şi are suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente, acesta are obligaţia de a sesiza de îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea iniţierii procedurilor prevăzute de lege în astfel de cazuri.

FOARTE IMPORTANT! Procesul legislativ nu este deloc anevoios, este o procedură juridico-administrativă care nu implică judecata cuiva, ci doar o evaluare de către judecător a persoanei în grija căreia rămâne copilul. Statul NU ÎȚI VA LUA COPILUL copilul, nu vei fi decăzut din drepturile părintești și nici nu ți se vor limita drepturile de părinte dacă îți vei îndeplini aceste obligații, însă doar în acest fel vei putea să te asiguri că îți lași copilul în siguranță cât timp vei fi plecat.

Doar în urma finalizării acestei proceduri, copiii care rămân în grija altei persoane decât a unui părinte au un reprezentant legal și pot să beneficieze de toate serviciile.

Nerespectarea obligației prevăzute de lege, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

Share this post